Bucuresti
Cele trei medicamente sunt incluse în programul de sănătate pentru pacienţii cu HIV/SIDA, costurile tratamentului fiind subvenţionate de Ministerul Sănătăţii. Astfel, "cu timpul, arsenalul s-a îmbogăţit, în România fiind peste 20 de medicamente antiretrovirale accesibile şi a apărut necesitatea de a individualiza tratamentele cu ajutorul produselor noi de ultimă generaţie", precizează profesorul doctor Sorin Rugină de la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa. Din programul naţional HIV/SIDA lipseau aceste molecule care oferă pacienţilor o calitate superioară a vieţii.
În prezent, din cei 9.372 de pacienţi cu HIV/SIDA (9.092 sunt adulţi), 7.400 sunt în tratament. Prof. dr. Carmen Dorobăţ de la Centrul Regional HIV/SIDA Iaşi spune că aici sunt internaţi 1.400 de bolnavi, 940 fiind sub tratament antiretroviral, iar 20% având coinfecţie cu virusul hepatitic B.
Pacienţii cu infecţia HIV sunt pacienţi complecşi, poate cei mai complecşi dintre toţi, tratamentul lor necesitând o permanentă adaptare şi particularizare. Avem mulţi pacienţi în tratament cu antiretrovirale - medicamente care nu permit dezvoltarea virusului în organism - şi pentru aceştia avem nevoie de astfel de medicamente inovatoare care ne ajută pe noi, medicii, să le oferim o şansă în plus", spune profesorul doctor Sorin Rugină.
Profesorul doctor Mihai Voiculescu, şeful Centrului de Medicină Internă şi Nefrologie din cadrul Institutul Fundeni, subliniază profilul de siguranţă a noilor molecule. Specialistul menţionează că ele sunt incluse în ghidurile terapeutice pentru hepatită B şi pentru cei cu HIV, dar şi în programele naţionale. Profesorul Mihai Voiculescu atrage atenţia că prevalenţa hepatitei B în România este de 5,6% la populaţia de până la 80 de ani, ceea ce înseamnă un nivel mediu.
Profesorul Mihai Voiculescu evidenţiază importanţa vaccinării împotriva hepatitei, dar şi decizia Ministerului Sănătăţii de a testa pacienţii spitalizaţi pentru hepatita B, C şi infecţia HIV.
TRANSMITERE
HIV şi virusul hepatitic B se transmit pe aceleaşi căi: contact cu fluidele organismului unei persoane infectate (sânge, lichid seminal, secreţii vaginale) de la mamă la făt în timpul naşterii, utilizarea de ace nesterilizate. Cu toate că au căi comune de transmitere, virusul hepatitic B are o capacitate mai mare de a infecta un organism (de 50-100 de ori mai mare), comparativ cu HIV (acesta poate supravieţui în afara organismului maximum 7 zile).
E înalt, din lemn cu încrustaţii. Are chiar şi stema României. E îmbrăcat în piele ecologică de culoare verde. E ocupat de Mircea Geoană. E şeful scaunelor din Senat. Valorează 3.600 de lei. Mai puţin decât scaunele din subordine, care sunt de fapt fotolii şi costă 5.000 de lei bucata. Ca el mai sunt vreo 144. Dar vânătorii de scaune îl vor numai pe ăsta. Nu contează că e verde, că oricum vor să-l facă portocaliu. Şi ei sunt tot portocalii. Numai că trebuie să se agite mai mult ca să pună mâna pe el. I-au chemat în ajutor şi pe vânătorii independenţi. Până la urmă, şi ei tot scaune vor. Dar nu chiar atât de sus plasate ca şeful scaunelor din Senat. Se mulţumesc şi cu mai puţin, dar totul e să-şi pună gonacii la treabă. Şi au inventat fel de fel de capcane, doar-doar l-or prinde în laţ pe şeful scaunelor din Senat. Nu sunt suficient de abili, aşa că aşteaptă să-i înveţe Zeul Vânătorii. Ieri au luat o pauză şi au schimbat tactica. Sună ca o poveste de adormit copiii, dar e adevărată. Se întâmplă în Senatul României.
Plecarea lor a fost o ultimă lecţie. Nu despre substantive sau despre conjugări, ci despre urma adâncă pe care o lasă un dascăl în inima unui copil. Plecarea lor, prea devreme şi prea nedreaptă, e subiectul unei lecţii deschise, predate de elevi, despre însemnătatea celor care îi învaţă. Se grăbeau să ajungă la copiii lor. Se grăbeau înspre şcoala "Mark Twain" din Bucureşti, acolo unde amândouă erau profesoare. Dana Tudorache (33 ani) preda limba română, iar Adina Toader (25 ani) - limba engleză.
Alarma falsă cu bombă declanşată miercuri la Timişoara a scos la iveală grave deficienţe de management al traficului aerian, dar şi în funcţionarea aeroportului timişorean.
În stânga brutărie franceză, în dreapta sediu de bancă, învecinat cu o cafenea cu aer italian şi nume de "mâncătorie" englezească. Peisajul care a făcut Strada Radu Beller celebră în tabloide şi în revistele graţie cărora fauna de Dorobanţi [...]
